- semnificá
- vb., ind. prez. 1 sg. semnífic, 3 sg. şi pl. semníficã; conj. prez. 3 sg. şi pl. semnífice
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
semnificá
Look at other dictionaries:
semnifica — SEMNIFICÁ, pers. 3 semnífică, vb. I. intranz. şi tranz. A avea înţelesul de..., a însemna. – Din fr. signifier, lat. significare (după semn). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SEMNIFICÁ vb. 1. a închipui, a înfăţişa, a … Dicționar Român
semnificare — SEMNIFICÁRE s.f. Acţiunea de a semnifica şi rezultatul ei. – v. semnifica. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 semnificáre s. f., g. d. art. semnificării; pl. semnificări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
semn — SEMN, semne, s.n. 1. Tot ceea ce arată, ceea ce indică ceva. ♢ loc. adv. Pe semne = după cât se pare, după cât se vede; probabil. ♦ Manifestare exterioară a unui fenomen care permite să se presupună sau să se precizeze natura lui. ♢ expr. (În… … Dicționar Român
însemna — ÎNSEMNÁ, însémn, vb. I. I. tranz. 1. A aplica, a pune un semn caracteristic de recunoaştere. ♢ expr. A însemna cu fierul roşu = a înfiera. 2. A nota (prin scris sau prin alte semne grafice), a face o însemnare. 3. A delimita. II. intranz. unipers … Dicționar Român
variabil — VARIÁBIL, Ă, variabile, e, adj. Care variază; susceptibil de a se schimba; schimbător. ♢ (mat.) Cantităţi (sau mărimi) variabile = cantităţi (sau mărimi) susceptibile de a şi schimba valoarea faţă de altele, care rămân constante. ♦ (mat.;… … Dicționar Român
anchilo — Element prim de compunere savantă care semnifică înţepenire . [< fr. ankylo , cf. gr. ankylos – încovoiat]. Trimis de LauraGellner, 29.10.2004. Sursa: DN ANCHIL(O) elem. înţepenire , curbare . (< fr. ankyl/o/ , cf. gr. ankylos) Trimis de… … Dicționar Român
anemo — Element prim de compunere savantă care semnifică în legătură cu vântul , de vânt , vânt . [< fr. anémo , cf. gr. anemos]. Trimis de LauraGellner, 29.10.2004. Sursa: DN ANEMO elem. vânt . (< fr. anémo , cf. gr. anemos) Trimis de raduborza … Dicționar Român
conota — conotá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. conoteáză Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CONOTÁ vb. tr. a semnifica prin conotaţie. (< fr. connoter) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa … Dicționar Român
deci — DECI2 conj. Prin urmare, în consecinţă, drept care, aşa fiind. – De4 + aci. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DECI1 Element de compunere savantă care intră în denumirea submultiplilor unităţilor de măsură pentru a exprima a zecea parte … Dicționar Român
denotat — DENOTÁT s.n. Obiect denumit de un nume; semnificat. – Din fr. dénoté. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 denotát s. n., pl. denotáte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DENOTÁT s.n. Referentul, obiectul pe care … Dicționar Român
